sintrom trombostop INR anticoagulant anticoagulare trombi cheaguri fibrilatie atriala tromboza venoasa profunda

Ce este INR-ul?

Acenocumarolul se află pe piața farmaceutică românească sub două denumiri comerciale: Sintrom (4mg) și Trombostop (2mg). Acest tratament trebuie monitorizat periodic (cel puțin o dată pe lună) cu o analiză de laborator numită INR, pentru a obține un nivel terapeutic constant. O anticoagulare eficienta înseamnă că ținta terapeutică a INR-ului este atinsă în >70% din timp.

Intervalul terapeutic (ținta pe care vrem să o atingem):

Este de obicei între 2.0–3.0 pentru profilaxia și tratamentul trombozei venoase profunde, tratamentul trombembolismului pulmonar, profilaxia emboliei sistemice la pacienții cu fibrilație atrială, valve cardiace biologice sau proteze mecanice bivalvulare aortice.

Alte valori sunt alese de medicul dumneavoastră cardiolog în funcție de patologie, factori de risc și trombogenitatea protezei mecanice.

Este important ca această analiză să fie efectuată periodic, întocmai cum v-a indicat medicul specialist, pentru a verifica eficiența anticoagulatului cumarinic și pentru a preveni sângerările amenințătoare de viață.

Factorii ce influențează controlul INR-ului:

  • Variații genetice.
  • Dieta.
  • Aderența la medicație – ce poate fi crescută printr-o înțelegere mai bună a riscurilor și beneficiilor medicației anticoagulante, a opțiunilor disponibile pe piață farmaceutica.
  • Interacțiuni medicamentoase.
  • Fumat.
  • Consumul de alcool.
  • Boli ale ficatului, rinichiuluii, inimii.
  • Stări hipermetabolice.

Dieta/posibile surse de vitamina K:

  • alimente bogate în vitamina K: spanac, salată, pătrunjel, kale, napi, sfeclă, varză de Bruxelles.
  • alimente ce conțin o cantitate medie de vitamina K: asparagus, fasole verde sau galbenă, broccoli, varză, conopidă, morcovi, țelină, andive, mazăre, castraveți murați.
  • alimente ce conțin cantități mici de vitamina K: avocado, banane, năut, porumb, maioneză, ulei de măsline, alte uleiuri (de floarea soarelui, șofran, porumb, soia ,alune), ardei roșii sau verși, cartofi, roșii, alge.

Pacienții care primesc tratament cu Acenocumarol trebuie să încerce să aibă un aport relativ constant de vitamina K pe parcursul timpului pentru a minimiza variațiile (aportul crescut de vitamina K va determinaun INR subterapeutic, în timp ce un aport scăzut vă duce la un INR supraterapeutic). Asta nu înseamnă să elimine alimentele ce conțin vitamina K, ci scopul este de a monitoriza și de a avea un aport moderat constant.

Surse adiționale de vitamina K reprezintă complexele de multivitamine, suplimentele de calciu, sucurile din comerț cu vitamine, unele produse din plafar. Unele studii au raportat că deși conțin o cantitate mică de vitamina K, sucul de merișoare, sucul de grefe și ceaiul verde interferă cu anticoagulantele orale cumarinice și pacienții sunt sfătuiți să limiteze consumul la 1 pahar maxim două pe zi. Puteți consuma în continuare cafea, deși unele studii au asociat consumul de cantități mari de cafea (litri pe zi) ca fiind asociate cu un INR mic. Alcoolul în cantități mici-moderate este improbabil să aibă efecte majore asupra INR ului, însă nu este recomandat consumul excesiv de principiu. Daca țineți dietă pentru slăbire ce vă aduce un aport mai mare de vitamina K, va trebui să faceți mai des analiza INR în vederea ajustării dozelor.

INR-ul subterapeutic (sub valoarea țintă):

Tratament cu Acenocumarol este indicat în prevenția formării trombilor (cheagurilor) sau extensia celor deja formați la nivelul sistemului circulator (inima și vase de sânge). Lipsa de aderenta la tratament vă duce la formarea și la extensia trombilor. O data format, în funcție de localizarea lor, acesta poate migra/emboliza în creier, plămâni sau oricare alt organ, astfel rezultând un accident vascular cerebral (cu plegii, pareze și chiar deces), tromboembolism pulmonar, infarct renal, infarct splenic, ischemie mezenterica etc.

INR-ul supraterapeutic (peste valoarea țintă):

Poate duce la sângerări, variind de la cele minore (sângerări gingivale în timpul periajului dentar, sângerări nazale ușoare (epistaxis), apariția multiplelor vânătăi (echimoze) la nivelul corpului), la cele mai importante/grave și amenințătoare de viață: sângerări cerebrale, gastrointestinale și urinare. Cei mai comuni termeni pe care trebuie sa ii retineți sunt: hematemeza, melena si hematuria.

Hematemeza reprezintă eliminarea pe gură, prin vărsătură, de sânge roșu provenind din tubul digestiv superior (stomac, duoden). Aceasta poate fi masivă, cu sânge roșu proaspăt sau poate conține sânge parțial digerat, negru, vărsătură cu aspect “în zaț de cafea”.

Melena reprezintă eliminarea pe cale rectală a unui scaun conținând sânge digerat. Scaunul are un aspect negru, moale, lucios, comparat cu păcura.

Hematuria reprezintă prezența sângelui în urină, culorea urinii putând varia de la roșu la brun-fumuriu (pepsi-cola), în funcție de pH-ul urinar.

Dacă în cazul sângerărilor minore, în cele mai multe cazuri, problema poate fi rezolvată prin efectuarea analizei INR și ajustarea dozei de anticoagulant oral de către medicul de familie sau medicul cardiolog, sângerările majore (de tipul hematemezei, melenei și hematuriei) necesită prezentarea de urgență la spital și tratament de specialitate pentru oprirea lor.

Concluzii:

  1. Foarte importantă este efectuarea analizei INR la intervalul propus de medicul specialist (la o lună, însă uneori și mai frecvent) pentru a fi siguri de efectul protector al anticoagulantului și totodată de a evita predispunerea la sângerări masive.
  2. Există anticoagulante cu doze fixe, care nu necesită efectuarea unei analize (Eliquis, Xarelto și Pradaxa) și pe care puteți fi trecut cu ajutor medicului dumneavoastră curant.
  3. Noul ghid de fibrilație atrială al Societății Europene de Cardiologie din 2020 pune în evidență că vârsta nu reprezintă o contraindicație pentru tratamentul anticoagulant. De asemenea, susține că nici istoricul de căzături nu reprezintă o contraindicație, afirmația având la bază un studiu ce estimează că un pacientul ar trebui să cadă de 295 de ori pe an pentru că beneficiul reducerii riscului de accident vascular cerebral să fie mai mic decât o potențială sângerare.
  4. Antiagregantul plachetar de tipul Aspirinei nu ține locul tratamentului anticoagulant în Fibrilație/Flutter atrial! Un studiu publicat în iunie 2016 în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie pus în evidență că unu din trei pacienți cu fibrilație atrială cu risc intermediar sau mare de accident vascular cerebral primește aspirină în loc de anticoagulante orale, în ciuda recomandărilor de ghid (care a demonstrat că anticoagularea, nu aspirina, este tratamentul de elecție pentru a preveni accidentele vasculare cerebrale legate de fibrilație atrială).

Anticoagularea este un proces dificil, ce implică respectarea unui regim pe termen lung pe care mulți pacienți îl consideră împovărător și necesită atenție sporită asupra posibilelor surse de sângerare.

Acest articol este doar în scop educațional și nu este destinat să înlocuiască sfatul medicului dumneavoastră sau al altui furnizor de servicii medicale. Vă încurajăm să discutați cu medicul curant pentru orice întrebare sau nelămurire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *