• Comercializat ca o variantă mai curată de a inhala nicotina, care nu supune tutunul arderii, fumatul electronic are parte de o popularitate mare în rândul tinerilor și adolescenților.
• Fumătorii ar putea crede, într-un mod eronat, că utilizarea este lipsită de consecințe, însă noile studii efectuate au arătat că aceste informații nu pot fi mai departe de adevăr.
• Deși sunt pe piață de puțin timp și efectele pe termen lung nu pot fi încă studiate la o amploare semnificativă, s-au identificat deja modificări la nivel celular (creșterea inflamației, a stresului oxidativ), mai încetinite decât la fumătorii de țigări prin ardere, însă totuși prezente.
• Astfel, riscul de dezvoltare a bolilor pulmonare (astm, boala pulmonară cronică obstructivă, cancer pulmonar), cardiovasculare (boala cardiacă ischemică, infarct miocardic, probleme circulatorii) și cerebrovasculare (accident vascular cerebral) este în continuare prezent.
• Aromele, care le fac mai atractive în rândul tinerilor, aduc un risc adițional de toxicitate prin compușii din faza de aerosol. Benzaldehida, acroleina, benzenul, metale grele sunt doar niste exemple de compuși toxici.
• Un alt pericol îl reprezintă aditivii precum THC (Tetrahydrocannabinol), ulei CBD (uleiul cannabidiol) și vitamina E, care au dus la apariția unui focar de boli pulmonare severe în Statele Unite ale Americii, ulterior constituindu-se diagnosticul de EVALI (E-cigarette or vaping product use-associated lung injury).
• Având în vedere incertitudinea efectelor adverse asupra sănătății care rezultă din inhalarea pe termen lung a ingredientelor aromatizante, fumătorii trebuie să fie conștienți de acest risc emergent și să se documenteze suplimentar despre dispozitivul pe care îl folosesc, tehnologia din spatele formării fumului, compoziția lichidului și potențialii constituenți toxici.

Fiindcă articolul în sine era prea lung am început cu o sumarizare a ideilor principale. Pentru mai multe detalii aprofundate si studii citiți în continuare.

Scurt istoric al țigărilor electronice

Țigările electronice au fost inventate în 2003 de către un farmacist chinez, Hon Lik, care el însuși fuma 3 pachete de țigări pe zi și a fost motivat să inventeze o modalitate mai sigură și mai sănătoasă de a inhala nicotină în procesul de renunțare la tutun, după ce tatăl său, de asemenea fumător, a murit de cancer pulmonar. Prima generație de țigări electronice folosea elemente piezoelectrice pentru a vaporiza lichidul ce conținea nicotină diluată în propilen glicol.

Inițial produsul a fost prezentat pieței asiatice sub numele Ruyan, ce înseamnă “aproape ca fumul” și a avut un succes răsunător. Patru ani mai târziu țigările electronice au fost introduse pe piața americană și comercializate ca o variantă alternativă mai sigură de fumat, ba chiar inițial unele state o recomandau în procesul de sevrare a fumatului. De atunci popularitate lor a crescut, cu dezvoltarea de diverse tehnologii – de la vaping la încălzirea tutunului – pregătind o nouă potențială problemă de sănătate publică. În prezent există peste 500 de mărci de țigări electronice și peste 8000 de arome. În ultimul deceniu, vânzările au crescut cu aproape 1400%, mai ales în rândul tinerilor și adolescenților.

Un studiu recent CDC (Centrului SUA de Control și Prevenție a bolilor) a constatat că, deși mulți încep a folosi țigările electronice cu scopul de a a renunța la fumat, majoritatea utilizatorilore nu încetează să fumeze țigări clasice și continuă să folosească ambele produse (cunoscut sub numele de „utilizare dublă”). Utilizarea dublă nu este o modalitate eficientă de a vă proteja sănătatea, indiferent dacă utilizați țigări electronice sau tutun fără ardere în plus față de țigările obișnuite. Deoarece fumatul, chiar și câteva țigări pe zi, poate fi periculos, renunțarea completă la fumat este singura modalitate de a vă proteja sănătatea.

Acest lucru poate fi observat cu ușurință și în Romania în rândul tinerilor, care în spațiile închise fumează țigări electronice, iar în spațiile deschise fumează țigări clasice. Țigara electronică a devenit cu adevărat populară în țara noastră în 2016 în contexul implementării Legii nr. 15 cu privire la prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, care interzicea fumatul în spațiile publice închise, la muncă și la locurile de joacă. Perioada ce a urmat a lăsat o portiță pentru aceste dispozitive noi care puteau încă fi folosite în cafenele, restaurante și cluburi. Fumătorii “clasici” erau nevoiți să iasă în fața localului în frig și intemperii sau să își savureze mâncarea și băutura lângă un încălzitor. Lucrurile au fost reglementate abia 2 ani mai târziu prin completări aduse legii nr. 15, ceea ce a dus între timp la o popularizare a țigărilor electronice.

Ce conțin țigările electronice?

Principalele ingrediente sunt propilen glicolul, glicerolul, amestecate cu arome concetrate și opțional, pot conține procente variabile de nicotină. Un studiu de la Universitatea din Carolina de Nord a constatat că cele două ingrediente principale găsite în țigările electronice – propilen glicolul și glicerina vegetală – sunt toxice pentru celule și că, cu cât sunt mai multe ingrediente într-un lichid, cu atât este mai mare toxicitatea acestuia. Studiile au detectat peste 100 de substanțe chimice în mărcile populare de lichide. Însă, în timpul procesului de vaporizare, sunt generați chiar și mai mulți compuși în faza de aerosol. Aceste substanțe ajung direct în plămân și nu se afla pe lista de ingrediente.

Asociația Producătorilor de Arome și Extracte consideră că multe arome conțin substanțe chimice dăunătoare atunci când sunt aerosolizate și inhalate, deoarece astfel de ingrediente nu sunt testate pentru siguranță în cadrul administrării pe alte căi de expunere decât ingestia. Compușii aromatizanți pot include, de asemenea, substanțe ce pot sensibiliza sau irita mucoasa respiratorie.

De exemplu, zaharidele, care sunt folosite pentru a produce arome dulci, în momentul în care se degradează produc furani și aldehide când sunt încălzite. Aldehidele pot provoca iritații ale căilor respiratorii. Benzaldehida, în special, este frecvent utilizată în crearea aromelor dulci, cea mai mare concentrație gasindu-se în lichidul cu aromă de cireșe (o concentrație de până la 45 de ori mai mare față de alte arome). Această concentrație are potențial de toxicitate crescut în cazul utilizării pe termen lung, ceea ce duc la boli pulmonare și cardiovasculare.

Țigările electronice conțin, de asemenea, acroleină, un erbicid folosit în primul rând pentru a ucide buruienile. Atunci când aceasta este inhalata poate provoca leziuni pulmonare acute, BPOC, astm și cancer pulmonar.

Nici fumatul pasiv de țigări electronice nu este mai sigur. În 2016, studiile efectuate au concluzionat că fumul expirat din plămâni conține nicotină, particule ultrafine, arome precum diacetil – o substanță chimică legată de boli pulmonare grave, compuși organici volatili precum benzenul, care se găsește în gazele de eșapament și metale grele, cum ar fi ca nichel, staniu și plumb.

În august 2019 în Statele Unite a existat un focar multi-statal de boli pulmonare severe ce au fost asociate cu utilizarea țigării electronice și a produselor vaping, ceea ce a dus la constituirea diagnosticului de EVALI (E-cigarette or vaping product use-associated lung injury), anterior cunoscut sub numele de VAPI (boală pulmonară asociată cu vaparea). Testele ulterioare din lavajul alveolar au observat în comun prezența tetrahidrocanabinol (THC) și a acetatului de vitamina E.

La ce riscuri mă expun?

Având în vedere incertitudinea efectelor adverse asupra sănătății care rezultă din inhalarea pe termen lung a ingredientelor aromatizante, cum ar fi benzaldehida, fumătorii trebuie să fie conștienți de acest risc emergent. Țigările electronice nu pot fi considerate nici sigure, nici sănătoase, ele fiind prea noi pe piață pentru a putea fi studiate efectele pe termen lung. Alte aspecte care fac acest lucru greu de studiat sunt: diversitatea și posibilitatea de personalizare a țigărilor electronice, varietatea de lichide cu diverse compoziții și arome, uneori cu lista de ingrediente incompleta sau incorecta, timpul lung necesar pentru dezvoltarea pneumopatiilor sau a cancerului.

Studiile actuale asupra impactului fumatului de tip vaping sau prin încălzire a tutunului au demonstrat că acestea cresc intensitatea inflamației și a stresului oxidativ, cu predispoziție potențială la ateroscleroză. Cu precizarea că acest stres oxidativ pare a fi mai mare la fumătorii de țigări prin ardere decât la utilizatorii țigărilor electronice.

Cercetătorii americani au descoperit că utilizatorii de țigări electronice prezintă un risc cu 56% mai mare de a avea un infarct miocardic și sunt cu 30% mai predispuși să sufere un accident vascular cerebral față de populația nefumatoare. Utilizarea țigării electronice este, de asemenea, atribuită unui risc cu 10% mai mare pentru boala cardiacă ischemică și fumătorii au o probabilitate cu 44% mai mare de a dezvolta probleme circulatorii. De asemenea, studiile au descoperit că utilizatorii au fost de două ori mai susceptibili de a suferi de probleme emoționale, cum ar fi depresia și anxietatea. De neglijat nu sunt nici bolile pulmonare ca BPOC, astm bronșic și cancer pulmonar.

În concluzie, niciunul din produsele destinate fumatului aflate pe piață în prezent nu sunt sigure și sănătoase, ele ducând atât la boli pulmonare, cât și cardiovasculare într-un mod mai mult sau mai puțin accelerat. Aromele aduc un plus de substanțe toxice fumului de țigară, însă acest lucru nu poate fi cuantificat datorită variațiilor fiecărui preparat al diferitelor mărci. Cele mai toxice sunt aromele dulci, în special aroma de cireșe și de evitat absolut sunt compușii adiționali THC, ulei CBD (uleiul cannabidiol) și vitamina E.