Fibrilația atrială: înțelegerea celei mai frecvente aritmii.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm a inimii întâlnită în practica medicală. La persoanele cu fibrilație atrială impulsurile electrice care controlează bătăile atriilor (cele 2 camere superioare ale inimii) sunt haotice, rezultând contracții ineficiente, vermiculare, care nu mai pompează sânge la fel de puternic ca în mod normal. Când se întâmplă acest lucru, sângele stagnează și începe să formeze cheaguri. Aceste cheaguri se pot deplasa în diferite teritorii purtate de sânge și pot astupa vase, rezultând moartea țesutului deservit de vas. Cea mai frecventă și gravă localizare este în creier (accident vascular cerebral), iar cu o frecvență mai scăzută: în brațe (ischemie de membre), în rinichi, splină, ficat, intestin etc.

Fibrilația atrială poate fi permanentă sau poate veni și pleca și este percepută de pacient ca:

• palpitații, care pot fi descrise ca bătăi rapide și neregulate ale inimii, senzația de omitere a unor bătăi,
• jenă, constricție toracica ușoară,
• amețeli, leșin,
• greutate în respirație, mai ales în timpul efortului.
• Unii pacienți se pot prezenta la medic complet asimptomatici, care însă sesizează un puls constant crescut (peste 100 de bătăi pe minut) pe afișajul tensiometrului electronic sau pulsoximetrului, în condiții de repaus. Alteori, descoperirea este incidentală la efectuarea unei electrocardiograme în cadrul unui control de rutină.

Cum pot preveni fibrilația atrială?

Măsuri simple ce reduc șansele de reapariție a fibrilației atriale sunt:

• Scădere în greutate
• Exerciții zilnice
• Reducerea stresului
• Controlul tensiunii arteriale
• Controlul funcției tiroidiene
• Reducerea/oprirea consumului de alcool
• Reducerea stimulenților – cafea, ceai, cola, ciocolată, băuturi energizante
• Oprirea fumatului

Când apare fibrilația atrială?

Fibrilația atrială apare, de obicei, la pacienți cu boli preexistente sau poate apărea la pacienți complet sănătoși și, în acest caz, se numește fibrilație atrială izolată (sub 10% din cazurile de fibrilație atrială).

În aceasta situație trebuiesc excluse cauzele uzuale de fibrilație atrială, care pot fi:

CARDIACE:

• boala cardiacă ischemică, infarct miocardic,
• hipertensiune arterială
• boli ale valvelor
• boli cardiace congenitale (din naștere)
• boala nodului sinusal (care este responsabil de bătăile inimii în mod natural)
• operații pe cord

EXTRACARDIACE:

• bronhopneumopatia obstructivă cronică
• apnee în somn
• pneumonie: inflamația plămânilor datorată unei infecții bacteriene sau virale
• alte infecții virale
• stress datorat operațiilor trenante
• embolismul pulmonar: întreruperea fluxului de sânge prin obstrucția unui cheag la nivelul unei artere de la nivelul plămânilor
• hipertiroidism: glanda tiroidă produce mai mulți hormoni decât în mod obișnuit
• diabet zaharat și alte sindroame metabolice
• consumul de tutun, cafeina, alcool și droguri
• unele medicamente: teofilina, amfetamine, pseudo-efedrina etc.

Consumul excesiv de alcool pentru o perioadă lungă de timp poate fi o cauză de fibrilație atrială. Un studiu a demonstrat că marii consumatori de băuturi alcoolice dezvoltă mai frecvent aritmii decât cei care nu consumă alcool sau cei care îl consumă ocazional; de asemenea, consumul unei cantități mari de alcool într-un timp scurt determină episoade de fibrilație atrială prin acumulare de etanol și metaboliți ai acestuia.

Sindromul inimii de vacanță este o cauză frecventă de aritmii la tineri, consecință unui cumul de stres, deshidratare și consum de alcool, asociat, de obicei, consumului excesiv comun în timpul sărbătorilor. Aritmia este în aceste cazuri autolimitata și reversibilă.

La ce riscuri mă expun?

Complicațiile sunt amenințătoare de viață și pot fi datorate cheagurilor aruncate de inima în circulația sistemica: în creier (accident vascular cerebral), în membre (ischemie de membru), infarct renal, splenic, hepatic, infarct entero-mezenteric etc. sau datorate impactului frecvenței cardiace mari pentru o perioadă mai lungă de timp asupra inimii. O frecvență peste 110 bătăi pe minut va duce în timp la dilatația/mărirea camerelor și, în final, la insuficiența de pompă a inimii.

Cum pot trata fibrilația atrială?

Tratamentul vizează prevenția complicațiilor bolii:

• controlul ritmului – readucerea pacientului la ritmul sinusal de bază (medicamentos sau prin șoc electric extern) sau
• controlul frecvenței inimii – prin medicație, ținta frecvenței cardiace fiind sub 100 de bătăi pe minut
• subțierea sângelui și prevenirea formării cheagurilor prin tratament anticoagulant oral, pentru care există două opțiuni: “vechiul” Acenocumarol (Sintrom 4 mg, Trombostop 2 mg), ce necesită o monitorizare lunară sau mai frecvent printr-o analiză numită INR (Citește articolul Ce este INR-unul?) și anticoagulantele orale noi, ce nu necesită nicio analiză și sunt cu doză fixă (Apixaban- vândut sub numele Eliquis, Dabigatran- vândut sub numele de Pradaxa și Rivaroxaban- vândut sub numele de Xarelto).

Pentru a putea beneficia de conversia la ritm sinusal este foarte important că prezentarea la spital să fie în primele 48 de ore de la debutul simptomatologiei, deoarece, în lipsa unui tratament anticoagulant corect condus, o prezentare tardivă duce la excluderea acestei opțiuni terapeutice. După 48 de ore de frecvență cardiacă ridicată și neregulată există un risc foarte mare ca în atrii să se fi format cheaguri de sânge și, o dată cu revenirea la ritm sinusal, o bătaie eficientă a inimii să expulzeze trombii în circulație. În acest caz pacientul va fi rechemat pentru conversie la ritm sinusal ulterior, peste minim 4 săptămâni, timp în care va primi tratament de control al frecvenței cardiace și anticoagulant oral cu rolul de “dizolvare” al cheagurilor.

Tratamentul anticoagulant este special croit de medic pentru dumneavoastră în funcție de mai mulți parametri (vârstă, greutate, funcție renală, funcție hepatică) și o modificare a dozelor indicate de către specialist duce ori la creșterea riscului de sângerare ori la dispariția efectului protector împotrivă accidentului vascular cerebral.

În unele cazuri inima nu mai poate susține ritmul sinusal în ciuda încercărilor de conversie și pacientul trebuie să rămână în fibrilație atrială permanentă. Majoritatea oamenilor cu această boală pot duce o viață normală, fiind complet asimptomatici, cu condiția să își ia corect medicamentele prescrise de medicul specialist, în special pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral.

Cum pot recunoaște accidentul vascular ischemic?

Pentru a recunoaște un eventual accident vascular cerebral, folosiți formula memotehnica MOALE:

Mobilitate pierdută, paralizie, slăbiciunea unei jumătăți corporale sau a unui membru

Ochi – tulburare de vedere apărută brusc (vedere încețoșată, vedere dublă, pierderea vederii) la nivelul unui sau ambilor ochi

Asimetrie facială – fața arată ciudat, gura este căzută

Limbaj – deficultate de vorbire sau în a înțelege ce i se spune

Echilibru alterat, amețeli, mers cu dificultate, pierderea coordonării, apărute brusc

Dacă observi oricare dintre aceste simptome, sună DE URGENȚĂ la 112 pentru ca persoana să fie transportată cât mai repede la spital și să beneficieze de tratament de specialitate.

Acest articol este doar în scop educațional și nu este destinat să înlocuiască sfatul medicului dumneavoastră sau al altui furnizor de servicii medicale. Vă încurajăm să discutați cu medicul curant pentru orice întrebare sau nelămurire.