
Cum poate afecta preeclampsia fătul?
Preeclampsia este o complicație care apare în a doua jumătate a sarcinii (după 20 de săptămâni de sarcină) și are ca principală manifestare hipertensiune arterială (peste 140/90 mmHg), ce poate afecta atât organele mamei, cât angiogeneza fetală.
Restricția de creștere intrauterină a fătului – Preeclampsia afectează printre altele și arterele care transportă sângele la placentă. În consecință, aportul de oxigen și nutrienți la produsul de concepție va fi inadecvat, ducând la o creștere mai lentă a fătului, greutate mică la naștere sau naștere prematură.
Scăderea cantității de lichid amniotic (oligohidramnios);
Afecțiuni hematologice fetale – trombocitopenia neonatală- Unii noi născuți din sarcini complicate de preeclampsie pot avea un număr de trombocite mai mic de 150.000/uL la naştere sau în primele două-trei zile după naştere, cu rezoluţie spontană în primele 10 zile de viaţă în majoritatea cazurilor.
Displazie bronhopulmonară – Hipoxia şi ischemia din preeclampsie pot restricţiona dezvoltarea alveolelor pulmonare (la nivelul cărora au loc schimburile gazoase la nivelul plămânilor) și producția de surfactant;
Dezlipire prematură de placentă – Preeclampsia crește riscul de dezlipire prematură placentară, o afecțiune în care placenta se separă de peretele interior al uterului înainte de naștere. În formele severe pot exista sângerări abundente, care pot pune viața în pericol atât pentru mamă, cât și pentru făt.
Prematuritate – Dacă aveți preeclampsie cu caracteristici severe, poate fi necesar nașteți mai devreme prin cezariană, pentru a vă salva viața dumneavoastră și a copilului dumneavoastră.
Copiii născuți prematur din cauza preeclampsiei se confruntă cu un risc mai mare de apariție a problemelor de sănătate pe termen lung, în principal legate de nașterea prematură, inclusiv tulburări de învățare, paralizie cerebrală, epilepsie, surditate și orbire. Copiii născuți prematur trebuie, de asemenea, să fie spitalizați mult timp după naștere și pot fi mai mici decât copiii născuți la termen. În plus, pot prezenta mai târziu un risc mai mare de diabet, insuficiență cardiacă congestivă, boli coronariene și hipertensiune arterială, datorată unei reduceri a numărului de nefroni (unitate structurală a rinichiului).