Există o legătură între cafea și fibrilația atrială?

Ați avut vreodată impresia că medicul dumneavoastră vă interzice doar lucrurile care vă plac? Lucruri precum zaharurile rafinate, pâinea, sarea, alcoolului, tutunul. Dar există o excepție de la această regulă, un lucru pe care îl poți consuma, care oferă atât plăcere, cât și, în studiu după studiu, beneficii pentru sănătate. Acesta este, desigur, cafeaua.

Cafeaua a parcurs un drum lung de când a fost fals implicată în provocarea de ulcere gastrice sau epuizare. De fapt, studii mai noi au evidențiat faptul că consumul de cafea este asociat cu un risc scăzut de cancer, diabet, chiar și mortalitate generală. Aproape ai putea susține că este un elixir al sănătății.

Cu toate acestea, unele societăți de elaborare a ghidurilor medicale au recomandat evitarea cafelei anumitor categorii de persoane, deoarece aceasta ar putea produce aritmii cardiace. Chiar și din popor există credința că aceasta îți poate face inima să bată mai repede sau că îți dă palpitații. Dar oare este adevărat? Sau, mai important, are cafeaua consecințe pe termen lung?

Săptămâna aceasta a apărut un studiu în revista de Medicină Internă JAMA, condus de Gregory Marcus și echipa să de la UCSF, ce sugerează chiar opusul: consumul de cafea poate, de fapt, să reducă riscul de aritmie cardiacă.

Cercetătorii au folosit date de la Biobankul din Marea Britanie – o cohortă imensă de aproximativ 400.000 de persoane. La înscriere, persoanele au fost împărțite pe categorii în funcție de cantitatea de cafea pe care o beau, apoi au fost urmăriți timp de aproximativ 5 ani, în medie, pentru dezvoltarea unei aritmii cardiace (cum ar fi fibrilația atrială). Cea mai comună formă de cafea consumată de către participanții la studiu a fost, în mod surprinzător, cea instantant, abia apoi cafeaua măcinata și, pe locul 3, cea decafeinizată. Iar rezultatele studiului sunt destul de clare: un efect protector dependent de doză. Cu cât indivizii au băut mai multă cafea, cu atât a scăzut rata de diagnostic cu fibrilație atrială.

Însă aceste studii au mai multe limitări, precum faptul că aritmia a fost detectată pe baza codurilor de diagnostic.

Din studiu au fost excluși pacienții care aveau un cod pentru aritmie înainte de a efectua sondajul cu privire la consumul de cafea, dar nu orice aritmie este codificată. Spre exemplu este posibil că unii oameni să fi observat din când în când inima să bată cu viteză și să oprească consumul de cafea – fie din prudență, fie pentru că a înrăutățit lucrurile. Apoi intră în cohortă, declară că nu beau cafea și, mai târziu, primesc diagnosticul oficial de fibrilație atrială, care până în acel moment nu a fost documentată.

Aceste statistici sunt susținute și de un alt studiu amplu publicat în Jurnalului European de Cardiologie Preventivă (numărul din iunie 2016), unde cercetătorii care au publicat își propuneau să răspundă la această întrebare specifică: Consumul de cafea crește riscul de fibrilație atrială?

Studiul a inclus 57.053 de persoane din Danemarca care au completat un sondaj despre alimentele pe care le-au consumat și care au fost apoi urmăriți, în medie, timp de 13,5 ani. Participanții la studiu au avut vârste cuprinse între 50 și 64 de ani; observăm fibrilație atrială în 2 până la 5% la această grupă de vârstă. Aproximativ 25% dintre persoanele studiate au avut tensiune arterială crescută și aproape 50% au prezentat valori crescute ale colesterolului. Populația studiată a fost comparată cu aportul mediu de cafea în căni pe zi: niciuna, mai puțin de 1 ceașcă, 1 ceașcă, 2 până la 3 căni, 4 până la 5 căni, 6 până la 7 căni sau mai mult de 7 căni. Consumatorii de cafea au fost comparați cu persoanele care nu au consumat cafea pentru a determină incidența ritmului cardiac anormal.

Studiul, de asemenea, a confirmat că incidența fibrilației atriale a scăzut o dată cu creșterea aportului de cafea, acest lucru datorându-se probabil faptului că aceasta conține mai mult de 1.000 de compuși, iar unii dintre aceștia au proprietăți antioxidante și antiinflamatorii care pot fi sănătoase pentru inimă.

Este sezon deschis la acest elixir al energiei? Nu chiar. Acest studiu ne vorbește despre aritmii diagnosticate, nu despre aritmii tranzitorii care ar putea apărea în contextul consumului ridicat de cofeină. Dacă un pacient mi-ar spune că prezintă palpitații după ce a băut cafea, i-aș spune simplu să nu mai bea cafea. Dar, în ansamblu, acest studiu oferă o bună perspectivă asupra consumului pe termen lung.