Există infarct miocardic cu artere coronare “normale”?

Datorită programelor medicale de informare a populației conduse în ultimii ani de Ministerul Sănătății, cu privire la conștientizarea procesului de ateroscleroză și a efectelor acesteia, s-a ajuns în punctul în care majoritatea oamenilor asociază infarctul miocardic cu depunerile de colesterol de la nivelul vaselor epicardice ale inimii.

Cea mai frecventă cauză de infarct miocardic rămâne eroziunea sau ruptura unei plăci de aterom localizată la nivelul arterelor mari ce hrănesc inima (arterele coronare), însă există și alte cauze ce, singure sau în combinație, pot cauza infarctul miocardic:

– un dezechilibru între “cererea și oferta” de sânge a miocardului (mușchiul inimii), ce poate fi realizat printr-o frecvență cardiacă înaltă dată de o posibilă aritmie (fibrilație atrială, flutter atrial, etc.), de o insuficiență de flux coronarian datorată unei stenoze/regurgitări aortice, de o patologie tiroidiană, de un aport inadecvat de oxigen în cazul unei anemii severe sau unei boli pulmonare.
– spasm coronarian (numită angina Prinzmetal) – este o contracție bruscă a mușchilor din pereții vasului de sânge ce produc o îngustare a lumenului vascular, ce poate fi spontană sau indusă la administrarea de ergonovină sau acetilcolină.
– embolizare dintr-o sursă distală cu liza (distrucția) spontană a cheagului.
– punte miocardică – fibre musculare miocardice care în timpul contracției inimii comprimă arterele coronare.
– cardiopatia indusă de stress / takotsubo/ sindromul inimii frânte.
– disecția de aortă ce se extinde spre arterele coronare epicardice.
– vasculite autoimune – inflamația pereților vaselor.
– disfuncția vaselor mici (microvasculara) ce pleacă din arterele coronare și  nu sunt vizibile la coronarografie.
– stări de hipercoagulabilitate (condiție în care exista o tendință crescută anormală către coagulare) în care distrucția cheagului este rapidă.
– consumul de cocaină.

Multitudinea de exemple atestă faptul că o coronarografie normală doar exclude una din cauzele cele mai frecvente ale bolii, nu declară pacienții sănătoși sau vindecați.

O coronarografie care nu identifică o placă de aterom semnificativă, ce poate fi incriminată pentru simptomatologie, nu exclude diagnosticul de infarct miocardic acut.

Optimizarea stilului de viață și tratamentul medicamentos sunt în continuare cruciale pentru a scădea riscul de deces pe termen mediu și lung.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *