Navigând arterele inimii: tot ce trebuie să știi despre coronarografie.
Ca medic, înțeleg că vestea unei probleme cardiace și a necesității unei coronarografii poate fi alarmantă, de aceea este important ca pacient să fii bine informat despre procedură înainte de a lua orice decizie.
Ce este coronarografia?
Coronarografia (cunoscută și sub numele de angiografie coronariană) este cea mai modernă și mai fidelă investigație imagistică ce permite vizualizarea în timp real a arterele coronare, vasele care furnizează sânge mușchiului inimii. Această intervenție minim invazivă obiectivează ateroscleroza, boala care poate da dureri în piept sau provoca infarct miocardic.
Cum se realizează procedura?
Coronarografia se efectuează de către un cardiolog intervenționist într-un laborator de angiografie, cu ajutorul razelor X și a unei substanțe de contrast.
În ziua intervenției este recomandat ca pacientul sa nu consume alimente sau lichide.
Înainte de procedură, medicul va face o ultimă evaluare a medicației și a unor parametri esențiali bunei desfașurări a procedurii (tensiunea arterială, funcția rinichilor, hemoglobina, coagulogramă), și va examina pulsul periferic, în urma căruia va decide tipul de abord vascular (pe la încheietura mâinii sau pe la pliul inghinal), unde va administra un anestezic local pentru a amorți zona unde va fi introdus cateterul. Această anestezie locală va reprezenta unicul discomfort pe care majoritatea pacienților îl simt pe parcursul intervenției. Pe toata durata procedurii pacientul este treaz si poate comunica cu medicul.
La nivelul vasului puncționat se va introduce un tub subțire și flexibil (cateter) printr-o mică incizie și cu ajutorul unor ghiduri se ajunge prin lumenul vasului la artera coronariană blocată folosind imagistica cu raze X. Odată ce cateterul este la locul său, un mic balon de pe vârful cateterului este umflat pentru a deschide artera blocată și poate fi montat un stent pentru a menține artera deschisă. Procedura durează de obicei aproximativ între 30 și 90 de minute, în funcție de complexitatea blocajului.
Care sunt riscurile și beneficiile PCI?
În cazul oricărei proceduri medicale există riscuri și beneficii asociate. Beneficiile potențiale ale angiografiei includ restaurarea fluxului sanguin către mușchiul inimii, ce atrage după sine ameliorarea durerii în piept.
Angioplastia cu stentare este, în general, o procedură sigură. Deși rare, complicațiile pot apărea chiar și cu cea mai bună îngrijire.
Complicațiile pot include:
- Reacție alergică la substanța de contrast
- Injurie renală de la substanța de contrast.
- Leziuni ale arterelor de pe traiectul intervenției sau a arterelor coronare, de tipul disecției sau chiar rupturi de vas.
- Cheaguri de sânge care pot duce la accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
- Infecție, sângerare sau vânătăi la locul puncției.
- Sângerare în abdomen (sângerare retroperitoneală).
Medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre riscurile și beneficiile potențiale ale angiografiei înainte de procedură și vă va ajuta să decideți dacă este tratamentul potrivit pentru dumneavoastră.
Care este perioada de recuperare după PCI?
După procedură, veți fi monitorizat timp de câteva ore pentru a se asigura personalul medical că nu există complicații. Se vor monitoriza semnele vitale, ECG-ul, reluarea diurezei, locul de puncție și pulsul în piciorul sau mâna puncționată. Trebuie să informați imediat personalul medical dacă simțiți orice durere sau senzație de apăsare în piept, precum și orice sângerare, senzație de căldură, amorțeală sau durere la locul de inserție.
Este posibil să simțiți nevoia de a urina frecvent din cauza efectelor substanței de contrast și a perfuziilor montate pe perioada intervenției. Va trebui să folosiți o tăviță renală sau un pisoar în timp ce vă aflați în pat, astfel încât piciorul sau brațul pe care s-a lucrat să nu fie îndoit. Este foarte important să beți apă pentru a ajuta la îndepărtarea substanței de contrast din corpul dumneavoastră.
În funcție de tipul de abord și dacă se folosesc dispozitive speciale de închidere a vasului, medicul poate recomanda repausul la pat. Repausul la pat poate varia de la șase ore până a doua zi dimineața. Dacă intervenționistul a plasat un dispozitiv de închidere a vasului de tip Angio-Seal, repausul la pat poate avea o durată mai scurtă, însă dacă teaca a fost lăsată la locul de puncție, perioada de imobilizare la pat va fi prelungită până când teaca este îndepărtată.
Este posibil să aveți un oarecare disconfort sau chiar o vânataie la locul puncției, dar acest lucru ar trebui să dispară în câteva zile. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente patologiei dumneavoastră în funcție de rezultatul coronarografiei.
În concluzie, intervenția coronariană percutanată este o procedură minim invazivă diagnostică si terapeutică, care poate îmbunătăți fluxul sanguin către inimă. Deși există riscuri asociate cu procedura, medicul dumneavoastră vă poate ajuta să cântăriți riscurile și beneficiile potențiale și să determine dacă PCI este tratamentul potrivit pentru starea dumneavoastră.
